Ce înseamnă biodegradabil și compostabil

Biodegradabil înseamnă că un material poate fi descompus de microorganisme în anumite condiții de mediu, prin procese biologice, până la produși precum dioxid de carbon, apă și biomasă microbiană. Procesul depinde de condițiile în care materialul ajunge să fie degradat.

Compostabil înseamnă că materialul este capabil să se biodegradeze într-un proces de compostare, în condițiile specifice procesului, fără să afecteze negativ calitatea compostului.

Prin urmare, termenii nu sunt sinonimi. Un material compostabil este biodegradabil în condițiile pentru care este evaluat, dar un material biodegradabil nu este automat compostabil. Pentru un ambalaj concret trebuie analizate materialul, condițiile de degradare și cerințele tehnice aplicabile.

Biobazat, biodegradabil și compostabil

Cei trei termeni descriu proprietăți diferite și nu trebuie utilizați ca sinonime. Un material poate fi biobazat fără să fie biodegradabil, iar un material biodegradabil nu este automat compostabil.

Biobazat

Se referă la originea materiei prime: materialul este obținut integral sau parțial din resurse biologice regenerabile, precum plantele sau alte surse de biomasă.

Biodegradabil

Se referă la capacitatea materialului de a fi descompus prin acțiunea microorganismelor, în condiții specifice și într-o anumită perioadă.

Compostabil

Se referă la capacitatea materialului de a se degrada în condițiile unui proces de compostare, conform criteriilor aplicabile.

Prin urmare, faptul că un ambalaj este fabricat din materii prime regenerabile nu demonstrează că acesta este biodegradabil sau compostabil. În mod similar, afirmația „biodegradabil” nu stabilește singură în ce condiții și în cât timp se produce degradarea. Pentru o evaluare corectă trebuie precizate proprietatea relevantă și condițiile în care aceasta a fost demonstrată.

Compostare industrială și compostare la domiciliu

Compostarea este un proces biologic controlat în care microorganismele descompun materia organică. Condițiile în care are loc procesul influențează semnificativ viteza și gradul de biodegradare al unui material.

Compostare industrială

Are loc în instalații specializate, unde temperatura, umiditatea, aerarea și durata procesului pot fi controlate. Aceste condiții permit desfășurarea unui proces de compostare mai intens și mai previzibil.

Compostare la domiciliu

Are loc în condiții mai puțin controlate, iar temperatura, umiditatea, aerarea și activitatea microorganismelor pot varia considerabil. Din acest motiv, un material destinat compostării industriale nu este automat potrivit pentru compostarea la domiciliu.

Prin urmare, atunci când un ambalaj este descris ca „compostabil”, trebuie precizat contextul în care această proprietate este demonstrată. Certificarea pentru compostare industrială nu trebuie interpretată automat ca o certificare pentru compostarea la domiciliu.

Biodegradabilitatea în mediul natural

Faptul că un material este biodegradabil nu înseamnă că acesta se va degrada rapid sau complet în orice mediu. Biodegradarea depinde de condițiile în care materialul ajunge după utilizare, inclusiv de temperatură, umiditate, oxigen, activitatea microorganismelor și durata procesului.

Un material poate prezenta biodegradare în condiții controlate de laborator sau într-un anumit proces industrial, fără ca acest lucru să demonstreze aceeași comportare în sol, în apă dulce sau în mediul marin.

Sol

Condițiile din sol variază în funcție de temperatură, umiditate, compoziție și activitatea microorganismelor. Biodegradarea trebuie evaluată în condiții relevante pentru mediul respectiv.

Apă dulce

Comportamentul unui material în apă dulce poate fi diferit de cel observat în compostare sau în sol. Viteza și gradul de biodegradare depind de condițiile specifice mediului acvatic.

Mediul marin

Mediul marin are condiții diferite față de compostarea industrială sau sol. Biodegradabilitatea demonstrată într-un alt mediu nu poate fi extrapolată automat la mediul marin.

Important: afirmația „biodegradabil” trebuie asociată cu condițiile în care biodegradarea a fost demonstrată. Nu trebuie interpretată ca o afirmație că ambalajul se va degrada oriunde și într-un interval scurt de timp.

Materiale utilizate pentru ambalaje compostabile

Ambalajele compostabile pot fi realizate din materiale și combinații de materiale diferite. Proprietatea de compostabilitate nu trebuie însă atribuită automat unui material doar pe baza denumirii sale. Pentru un ambalaj concret trebuie evaluat produsul finit și structura acestuia.

PLA

Polimer obținut din materii prime regenerabile, utilizat în anumite aplicații de ambalare. Compostabilitatea trebuie verificată pentru produsul și configurația concretă.

PHA

Familie de poliesteri biodegradabili utilizați în anumite aplicații. Comportamentul la biodegradare depinde de material și de condițiile de mediu.

PBAT și alți poliesteri

Anumiți poliesteri biodegradabili pot fi utilizați în filme și alte structuri flexibile, inclusiv în combinații cu alte materiale.

Amidon

Poate fi utilizat ca materie primă sau componentă în materiale biodegradabile și compostabile, inclusiv în anumite amestecuri și structuri.

Celuloză și fibre

Hârtia, cartonul și alte materiale pe bază de fibre pot avea proprietăți favorabile pentru compostare, dar acoperirile, adezivii și alte componente trebuie evaluate separat.

Materiale și combinații

Proprietățile finale pot rezulta din combinația mai multor materiale. În aceste cazuri, evaluarea trebuie făcută asupra întregii structuri.

În practică, nu este suficient să se identifice un material ca fiind „biodegradabil” sau „compostabil”. Trebuie verificat dacă ambalajul finit, în configurația și condițiile sale de utilizare, îndeplinește criteriile relevante de compostabilitate.

Structura ambalajului și compostabilitatea

Compostabilitatea unui ambalaj nu depinde întotdeauna de materialul principal. Atunci când ambalajul este alcătuit din mai multe componente, întreaga structură trebuie evaluată.

Un film, o hârtie sau un polimer cu proprietăți compostabile poate fi combinat cu alte materiale care modifică comportamentul produsului finit. De aceea, evaluarea trebuie să includă toate componentele relevante ale ambalajului.

Structuri multistrat

Mai multe straturi pot avea funcții diferite, precum barieră, protecție sau etanșare. Compatibilitatea lor cu procesul de compostare trebuie evaluată ca structură completă.

Acoperiri și bariere

Acoperirile și straturile barieră pot modifica atât biodegradarea, cât și dezintegrarea ambalajului în procesul de compostare.

Adezivi și cerneluri

Adezivii, cernelurile și alte componente auxiliare pot influența proprietățile finale și trebuie incluse în evaluarea ambalajului.

Prin urmare, faptul că un singur strat sau o singură componentă este compostabilă nu demonstrează automat că ambalajul finit este compostabil. Pentru o afirmație corectă trebuie analizată configurația completă și demonstrată conformitatea cu criteriile aplicabile.

EN 13432 și criteriile de compostabilitate

EN 13432 este standardul european de referință pentru cerințele aplicabile ambalajelor valorificabile prin compostare și biodegradare. Standardul stabilește criterii prin care se poate evalua dacă un ambalaj este adecvat pentru un proces de compostare industrială.

Evaluarea nu se bazează doar pe faptul că materialul se biodegradează. Sunt analizate mai multe caracteristici ale ambalajului, astfel încât procesul de compostare și calitatea compostului rezultat să nu fie afectate negativ.

Biodegradarea

Capacitatea materialului de a fi descompus prin acțiunea microorganismelor în condițiile prevăzute pentru evaluare.

Dezintegrarea

Ambalajul trebuie să se dezintegreze în timpul procesului, astfel încât să nu rămână fragmente incompatibile cu compostul.

Procesul de compostare

Materialul nu trebuie să afecteze negativ procesul normal de compostare.

Calitatea compostului

Materialul nu trebuie să conducă la efecte negative asupra calității compostului rezultat.

În consecință, conformitatea cu EN 13432 presupune îndeplinirea unui ansamblu de criterii, nu doar demonstrarea biodegradabilității. Evaluarea trebuie raportată la ambalajul și structura pentru care se face afirmația de compostabilitate.

Certificarea și testarea compostabilității

Compostabilitatea unui ambalaj trebuie susținută prin evaluări și documentație corespunzătoare. Certificarea poate confirma îndeplinirea unor criterii tehnice definite pentru o anumită utilizare și în anumite condiții de compostare.

Testarea nu urmărește doar biodegradarea materialului, ci poate include criterii precum dezintegrarea, efectul asupra procesului de compostare și calitatea compostului rezultat, în funcție de standardul sau metodologia aplicabilă.

Testarea

Testele determină comportamentul materialului în condițiile prevăzute de metoda aplicată și oferă dovezi privind îndeplinirea criteriilor relevante.

Certificarea

Certificarea este realizată de organisme competente pe baza criteriilor și documentelor prevăzute de schema de certificare aplicabilă.

Documentația

Documentele trebuie să permită identificarea produsului evaluat, a condițiilor de testare și a domeniului pentru care sunt valabile rezultatele.

Certificarea nu înseamnă automat „mai sustenabil”

O certificare privind compostabilitatea demonstrează îndeplinirea unor criterii tehnice specifice. Ea nu reprezintă, de una singură, o evaluare completă a impactului de mediu al ambalajului și nu stabilește că acesta este superior unei soluții reutilizabile sau reciclabile.

Important: atunci când se face o afirmație privind compostabilitatea, trebuie verificat ce produs a fost testat sau certificat, în ce condiții, conform cărui standard sau scheme și pentru ce tip de compostare este valabilă afirmația.

Ambalaje compostabile pentru contact alimentar

Faptul că un ambalaj este compostabil nu înseamnă automat că este potrivit pentru contactul cu alimentele. Pentru astfel de aplicații trebuie îndeplinite atât cerințele privind compostabilitatea, cât și cerințele privind siguranța materialului în contact cu alimentul.

Evaluarea trebuie să țină cont de material, compoziție, tipul alimentului, durata și condițiile de contact, precum și de toate componentele relevante ale ambalajului.

Siguranța alimentară

Materialul trebuie să respecte cerințele aplicabile materialelor și obiectelor destinate contactului cu produsele alimentare.

Migrarea substanțelor

Trebuie evaluat dacă substanțele din material pot migra în aliment și dacă nivelurile rezultate respectă limitele și condițiile aplicabile.

Componentele ambalajului

Aditivii, cernelurile, adezivii, acoperirile și celelalte componente trebuie luate în considerare atunci când pot influența siguranța materialului.

Două evaluări diferite

Compostabilitate

Se referă la comportamentul ambalajului în condițiile procesului de compostare și la criteriile tehnice aplicabile.

Contact alimentar

Se referă la siguranța materialului în condițiile prevăzute de utilizare și la conformitatea cu legislația aplicabilă.

Prin urmare, un ambalaj poate îndeplini criteriile de compostabilitate și, separat, trebuie să demonstreze că este adecvat și sigur pentru contactul alimentar prevăzut. Cele două aspecte trebuie evaluate împreună, dar nu trebuie confundate.

Gestionarea ambalajului după utilizare

Pentru un ambalaj compostabil, performanța materialului nu este suficientă. Trebuie analizat și ce se întâmplă cu ambalajul după utilizare și dacă există un sistem adecvat pentru colectarea și tratarea acestuia.

Un ambalaj destinat compostării trebuie să ajungă într-un flux în care condițiile necesare biodegradării și compostării pot fi asigurate. În lipsa unei infrastructuri adecvate, proprietatea de compostabilitate poate să nu producă beneficiul pentru care a fost concepută.

Colectarea

Ambalajul trebuie să poată fi direcționat către fluxul de deșeuri corespunzător, conform sistemului de colectare disponibil.

Compostarea

Compostarea presupune condiții specifice de tratare. Faptul că un material este compostabil nu înseamnă că se va composta în orice sistem de gestionare a deșeurilor.

Infrastructura

Disponibilitatea instalațiilor și a sistemelor de colectare și tratare este esențială pentru ca soluția să funcționeze în practică.

Important: compostabilitatea este o proprietate a materialului în anumite condiții de tratare. Ea nu garantează, de una singură, că ambalajul va fi colectat separat, că va ajunge într-o instalație de compostare sau că se va degrada în mediul înconjurător.

Compostabilitate și reciclabilitate

Compostarea și reciclarea reprezintă două căi diferite de gestionare a materialelor după utilizare. Faptul că un ambalaj este compostabil nu înseamnă că acesta este și reciclabil prin aceleași fluxuri sau că reprezintă automat o soluție mai bună.

Alegerea între cele două trebuie făcută în funcție de material, utilizare, structura ambalajului și infrastructura disponibilă pentru gestionarea deșeurilor.

Reciclarea materială

Materialul este colectat, sortat și procesat pentru a fi transformat în materie primă secundară. Pentru ca acest sistem să funcționeze eficient, ambalajul trebuie să fie compatibil cu fluxul de reciclare relevant și cu infrastructura existentă.

Compostarea

Materialul este tratat într-un proces de compostare în condițiile corespunzătoare. Pentru ca această cale să fie relevantă în practică, trebuie să existe un sistem adecvat de colectare și tratare.

Nu există o soluție universal mai bună

Un ambalaj compostabil nu trebuie considerat automat superior unui ambalaj reciclabil. În anumite aplicații, reciclarea materială poate reprezenta calea mai potrivită; în altele, compostabilitatea poate avea un rol justificat.

Evaluarea trebuie să ia în considerare funcția ambalajului, cantitatea de material utilizată, posibilitatea reciclării, condițiile de compostare și infrastructura disponibilă.

Principiu esențial: compostabilitatea și reciclabilitatea trebuie analizate ca soluții diferite de sfârșit al ciclului de viață. Criteriul relevant nu este doar proprietatea materialului, ci și modul în care ambalajul poate fi gestionat efectiv după utilizare.

Substanțe chimice și compostabilitate

Compostabilitatea unui ambalaj nu depinde doar de polimerul sau materialul de bază. Trebuie luate în considerare și substanțele utilizate pentru obținerea și funcționarea ambalajului, deoarece acestea pot influența comportamentul acestuia în timpul compostării.

În funcție de structură, pot fi relevante aditivii, pigmenții, plastifianții, cernelurile, adezivii și acoperirile. Evaluarea trebuie să țină cont de compoziția ambalajului în ansamblu și de cerințele aplicabile compostării.

Aditivi și plastifianți

Pot modifica proprietățile materialului și trebuie evaluați atunci când pot influența biodegradarea, compostarea sau calitatea compostului rezultat.

Cerneluri și adezivi

Aceste componente fac parte din ambalaj și nu trebuie ignorate atunci când se evaluează produsul finit.

Acoperiri și bariere

Straturile de protecție sau barieră pot influența dezintegrarea și comportamentul ambalajului în procesul de compostare.

Ce trebuie urmărit?

În evaluarea compostabilității trebuie analizat dacă substanțele și componentele ambalajului pot împiedica îndeplinirea criteriilor aplicabile sau pot produce efecte nedorite asupra procesului de compostare ori asupra compostului rezultat.

Prin urmare, o afirmație privind compostabilitatea trebuie susținută pentru ambalajul în configurația sa reală, nu doar pentru materialul principal din care acesta este fabricat.

PPWR și ambalajele compostabile

Regulamentul (UE) 2025/40 privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (PPWR) stabilește un cadru nou pentru ambalajele compostabile și se aplică începând cu 12 august 2026.

Regulamentul nu stabilește că toate ambalajele biodegradabile sau compostabile trebuie să fie compostabile. În schimb, articolul 9 stabilește anumite categorii și condiții în care compostabilitatea este relevantă ca alternativă la cerințele generale privind reciclabilitatea. :contentReference[oaicite:0]{index=0}

Cerințe specifice

Anumite ambalaje prevăzute de regulament trebuie să fie compatibile cu compostarea în condiții industrial controlate, iar în anumite situații pot fi relevante și cerințele privind compostarea la domiciliu.

Rolul statelor membre

În anumite condiții, statele membre pot impune compostabilitatea unor categorii suplimentare, dacă există sisteme adecvate de colectare și infrastructuri de tratare a biodeșeurilor.

Alte ambalaje

Pentru ambalajele care nu intră în categoriile prevăzute la articolul 9 alineatele (1) și (2), inclusiv cele realizate din polimeri biodegradabili, regulamentul prevede proiectarea pentru reciclarea materialelor.

Conformitatea trebuie demonstrată

Conformitatea cu cerințele articolului 9 trebuie demonstrată prin informațiile tehnice privind ambalajul, conform anexei VII la regulament. Prin urmare, afirmația că un ambalaj este compostabil trebuie susținută prin documentație și dovezi tehnice corespunzătoare. 

Important:
PPWR nu transformă compostabilitatea într-o cerință generală pentru toate ambalajele. Relevanța acesteia trebuie stabilită în funcție de categoria ambalajului, cerințele regulamentului și, după caz, regulile și infrastructura existente la nivel național. :contentReference[oaicite:2]{index=2}

Când este relevantă compostabilitatea?

Compostabilitatea poate fi relevantă atunci când există o legătură clară între ambalaj, produsul pe care îl conține și fluxul de biodeșeuri în care ambalajul poate fi gestionat după utilizare.

Alegerea unui ambalaj compostabil trebuie făcută în funcție de utilizarea concretă și de sistemul real de gestionare a deșeurilor, nu doar pe baza proprietăților materialului.

Contact cu biodeșeurile

Compostabilitatea poate fi utilă atunci când ambalajul este asociat direct cu biodeșeurile și poate fi tratat împreună cu acestea în infrastructura corespunzătoare.

Cerințe specifice

Regulamentul PPWR stabilește anumite categorii de ambalaje pentru care compostabilitatea este prevăzută în condițiile stabilite de regulament.

Infrastructură disponibilă

Existența unui sistem adecvat de colectare și tratare este esențială pentru ca avantajul teoretic al compostabilității să poată fi valorificat în practică.

Compostabilitatea nu este o cerință generală

Nu toate ambalajele trebuie să fie compostabile. Pentru multe aplicații, reciclarea materială rămâne calea relevantă de gestionare a ambalajului. Prin urmare, compostabilitatea trebuie justificată prin funcția ambalajului, condițiile de utilizare, cerințele legislative și posibilitatea reală de tratare după utilizare.

Etichetarea și afirmațiile privind compostabilitatea

Afirmațiile privind compostabilitatea trebuie să fie clare, exacte și susținute de dovezi corespunzătoare. Termeni precum „compostabil”, „compostabil industrial”, „compostabil la domiciliu” și „biodegradabil” nu trebuie utilizați ca sinonime.

Informația furnizată consumatorului trebuie să permită înțelegerea corectă a modului în care ambalajul trebuie gestionat după utilizare și să nu creeze impresia că acesta se va degrada în orice condiții.

„Compostabil”

Afirmația trebuie să fie susținută pentru produsul și condițiile de compostare relevante. Nu indică automat compostarea la domiciliu.

„Compostabil industrial”

Se referă la compostarea în instalații industriale, în condițiile pentru care proprietatea a fost demonstrată.

„Compostabil la domiciliu”

Este o afirmație distinctă, care necesită dovezi corespunzătoare condițiilor de compostare la domiciliu.

„Biodegradabil”

Trebuie înțeles în raport cu condițiile în care biodegradarea a fost demonstrată și nu trebuie interpretat ca „se descompune oriunde”.

Informarea privind eliminarea

Atunci când legislația aplicabilă impune informații specifice privind gestionarea ambalajului, acestea trebuie prezentate într-un mod care să permită orientarea corectă către fluxul de deșeuri corespunzător. În cazul ambalajelor compostabile reglementate de PPWR, trebuie respectate cerințele specifice de etichetare și informare prevăzute de regulament.

Important: o afirmație privind compostabilitatea trebuie să descrie corect proprietatea demonstrată și condițiile în care aceasta este valabilă. Nu trebuie să sugereze că ambalajul poate fi abandonat în mediul natural sau că va fi gestionat automat prin compostare.

Cum evaluăm un ambalaj compostabil sau biodegradabil?

Evaluarea unui ambalaj compostabil sau biodegradabil trebuie să pornească de la utilizarea concretă și să urmărească întregul parcurs al ambalajului, de la material și structură până la modul în care acesta este gestionat după utilizare.

01
Produs și utilizare Funcție și condiții de utilizare
02
Material și structură Componente și configurație
03
Dovezi tehnice Standarde, teste și certificări
04
Sfârșitul vieții Colectare și tratare

Ce trebuie verificat?

Materialul și structura: trebuie identificate toate componentele relevante ale ambalajului, inclusiv straturile, acoperirile, adezivii și cernelurile.

Condițiile de compostare: trebuie stabilit dacă afirmația se referă la compostare industrială, compostare la domiciliu sau la alte condiții specifice de biodegradare.

Dovezile: trebuie verificate standardul aplicat, rezultatele testelor, certificările și documentația aferentă produsului concret.

Gestionarea după utilizare: trebuie analizat dacă există un sistem real de colectare și tratare compatibil cu proprietățile ambalajului.

Schema de evaluare: produs → utilizare → material → structură → condiții de sfârșit de viață → standarde și teste → certificare/documentație → infrastructură → conformitate.

Legislație și standarde relevante

Cerințele aplicabile ambalajelor compostabile și biodegradabile provin din mai multe acte legislative și standarde. Cadrul trebuie analizat în funcție de material, utilizare și modul de gestionare a ambalajului după utilizare.

Regulamentul (UE) 2025/40 — PPWR

Stabilește cerințele europene privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, inclusiv reguli specifice pentru ambalajele compostabile. Se aplică în general din 12 august 2026.

EN 13432

Standard european pentru ambalajele valorificabile prin compostare și biodegradare, cu criterii privind biodegradarea, dezintegrarea, procesul de compostare și compostul rezultat.

Legislația privind deșeurile

Este relevantă pentru colectarea, tratarea și gestionarea biodeșeurilor și a ambalajelor după utilizare.

Alte acte aplicabile

În funcție de produs, pot deveni relevante legislația privind contactul alimentar, REACH, CLP și alte cerințe specifice materialului sau utilizării.

EN 13432 reprezintă în continuare standardul european de referință pentru compostabilitatea industrială a ambalajelor, iar PPWR stabilește noul cadru juridic și prevede dezvoltarea sau actualizarea standardelor armonizate pentru cerințele privind ambalajele compostabile. 

Notă informativă

Informațiile prezentate au caracter general și informativ și nu constituie consultanță juridică, tehnică, de reglementare sau evaluare de conformitate.

Cerințele aplicabile pot varia în funcție de produs, material, utilizare și piața vizată. Legislația și standardele se pot modifica, astfel încât informațiile trebuie verificate în forma și la momentul aplicabile.

Pentru un produs sau proiect concret, este necesară analiza documentației tehnice și, după caz, efectuarea unor evaluări sau teste de specialitate.